Manual de scufundare


1. Verificarea aparatului de respirat subacvatic ?i preg?tirea pentru scufundare

Înainte de scufundare, se verific? în primul rând presiunea aerului în buteliile care vor fi utilizate. Controlul se execut? cu un manometru care se monteaz? la unul din robinetele buteliei sau cu manometrul care este montat la detentor.
Montarea detentorului la butelia de aer trebuie s? se fac? astfel:

* se verific? dac? robinetul buteliei la care se va monta detentorul este curat;
* se deschide u?or robinetul buteliei pentru ca prin purjare s? se îndep?rteze eventualele impurit??i (nisip, praf);
* se închide robinetul buteliei;
* se verific? starea garniturii inel (O-ring), dac? este cazul, adic? garnitura este lovit?, rupt?, ciupit?, etc.) se înlocuie?te;
* se monteaz? jugul treptei I la robinetul buteliei, avându-se în vedere faptul c? furtunul detentorului trebuie s? fie în partea dreapt?;
* se strânge, f?r? a for?a, ?urubul jugului;
* se deschide pân? la cap?t robinetul buteliei, dup? care se închide un sfert de rota?ie;
* se determin? locul eventualelor scurgeri de aer, se iau m?suri de eliminare a acestora;
* se apas? pe butonul de purjare al etajului II , aerul trebuie s? ias? liber;
* se introduce mu?tiucul în gur?, se inspir? ?i se expir? de câteva ori pentru a verifica func?ionarea corect? a detentorului.

2. Echiparea pentru scufundare. Intrarea în ap?. Acomodarea cu apa

Vizorul nu trebuie strâns puternic, etan?eitatea sa depinzând de echilibrul dintre presiunea aerului din interiorul s?u ?i presiunea exterioar? ?i, bineîn?eles, de starea marginilor vizorului.
Înainte de a pune vizorul, acesta se cl?te?te cu ap?, iar geamul acestuia se unge cu saliv?, împotriva aburirii.
Înaintea intr?rii în ap?, scafandrul trebuie s? execute urm?toarele:

* s? se asigure c? are asupra sa toate componentele echipamentului de scufundare;
* s? se asigure c? robinetul buteliei este deschis;
* s? fixeze pozi?ia buteliei (f?r? a uita chinga subcutal?, dac? este cazul) ?i s?controleze reglajul chingilor;
* s? verifice ca rezerva este în pozi?ia deschis (dac? este cazul);
* s? respire din butelie câteva secunde pentru a se convinge c? detentorul îi permiteo respira?ie u?oar?.

Intrarea în ap? a scafandrului trebuie s? se fac? cât mai u?or, în deplin? siguran??, func?ie de locul în care se execut? scufundarea (plaj?, margine de bazin, cheu, ponton, nav?, barc?, etc.).
Modalit??ile de intrare în ap? a unui scafandru sunt:

* intrarea de pe plaj?;
* intrarea din pozi?ia ?ezând;
* intrarea prin salt cu picioarele înainte;
* intrarea pe scara de scafandru;
* intrarea prin basculare pe spate.

Intrarea de pe plaj? este metoda cea mai simpl?, recomandat? în special încep?torilor. În cazul în care sunt valuri, se pun labele în picioare ?i se merge cu spatele prin ap? pân? apa este destul de adânc? pentru a se putea înota, se face o întoarcere ?i se înoat? în imersiune.

intrare dupa plaja

Dac? valurile se sparg departe de ??rm, scafandrul se deplaseaz? prin ap? cu labele în mân? pân? când apa ajunge la genunchi, dup? care se vor pune în picioare ?i se va proceda ca mai sus.
În cazul unui fund stâncos sau cu n?mol, labele se pot duce în mân? pân? când apa este destul de adânc? pentru a se putea executa scufundarea în siguran??.

Intrarea din pozi?ia ?ezând este metoda cea mai recomandat?. Se folose?te pentru intrarea în ap? de pe marginea bazinului, b?rcii, etc. Scafandrul pleac? din pozi?ia “?ezând” cu picioarele în ap?, apoi sprijinindu-se cu mâinile de bazin sau de marginea b?rcii se va întoarce cu fa?a spre marginea bazinului sau barc? ?i se va l?sa încet în ap?.

Intrarea prin salt cu picioarele înainte permite amortizarea ?ocului lovirii de obstacole neobservate de la suprafa??, men?inerea corpului în pozi?ie vertical?, p?strându-se astfel orientarea sub ap?. Acest procedeu presupune ca saltul s? se execute cu o mân? pe vizor ?i detentor iar cealalt? mân? pe chinga de la partea inferioar? a buteliei.     intrare prin salt
Intrarea pe scara de scafandru este intrarea cea mai ra?ional?, atât din punct de vedere practic, cât ?i din punct de vedere psihologic, permi?ând scafandrului o p?trundere în ap? u?oar? ?i progresiv?. Aceast? intrare este foarte indicat? pentru încep?tori ?i atunci când scufundarea se face de la bordul unei nave.

intrare prin salt
Intrarea prin basculare pe spate este practic? în cazul unor ambarca?iuni u?oare (ex. barca pneumatic?), care nu ofer? o stabilitate suficient? pentru a permite saltul vertical. Scafandrul se a?eaz? pe marginea ambarca?iunii, cu fesele în afar? ?i spatele la ap?, cu o mân? ?inându-?i vizorul, se basculeaz? spre înapoi, în acela?i timp aducând genunchii la piept.
Incovenientul acestui procedeu este c? scafandrul nu poate vedea punctul de intrare în ap? ?i nu ofer? o bun? protec?ie împotriva pericolului de lovire a scafandrului de eventuale obstacole submarine.

Dup? intrarea în ap?, pe m?sur? ce scafandrul se scufund?, î?i echilibreaz? presiunea la timpane prin manevre de compensare (Valsalva, etc), compenseaz? presiunea din vizor, egalizeaz? presiunea din sinusuri ?i elimin? apa din vizor, dac? este cazul. Pe timpul scufund?rii, scafandrul trebuie s? respire ritmic, evitând intrarea în gâfâial?.

3. Reguli obligatorii de respectat pe timpul scufund?rii

* Dup? intrarea în ap?, la suprafa?? se aranjeaz? echipamentul pe corp.
* Se verific? prin semne dac? coechipierul este gata de scufundare.
* Coborârea se face, de regul?, pe saul? lestat?, în picioare sau cu capul în jos, cu o mân? pe saul? ?i cu cealalt? la nas pentru a face manevra de echilibrare a presiunii în urechi.
* Viteza de coborâre este viteza permis? de organismul fiec?ruia.
* Pe timpul coborârii, pentru evitarea placajului m??tii, se expir? pe nas ori de câte ori este nevoie.
* Pe timpul coborârii, dac? unul din scafandri nu se poate echilibra, face semn coechipierului, urc? 2-3 metri, împreun?, dup? care încearc? coborârea din nou; dac? totu?i echilibrarea nu este posibil?, echipa iese la suprafa??.
* Ajun?i pe fundul apei, scafandrii î?i rea?eaz? echipamentul pe corp, î?i arat? semnul “OK”, ?i se orienteaz? asupra direc?iei de deplasare.
* Pe timpul scufund?rii, supravegherea reciproc? este obligatorie.
* Dac? unul dintre scafandri s-a pierdut de echip?, observ? zona din jur, iar dac? nu-?i vede coechipierii, iese la suprafa?? ?i a?teapt? restul echipei, care este ?i ea obligat? s? ias? la suprafa??;
* Dup? ie?irea la suprafa??, se regrupeaz? ?i continu? scufundarea;
* PE TIMPUL SCUFUND?RII, ATEN?IONAREA COECHIPIERULUI ASUPRA ORIC?RUI INCIDENT ESTE OBLIGATORIE .
* Acordarea primului ajutor coechipierului aflat în dificultate sub ap? sau la suprafa?a apei este obligatorie.
* Dac? pe timpul scufund?rii unul dintre scafandri obose?te ?i este pe punctul de a intra în dispnee de efort (gâfâial?), î?i aten?ioneaz? coechipierul, se opresc, r?mân în pozi?ie orizontal? sau în genunchi, î?i fac semne între ei pân? totul revine la normal, dup? care î?i continu? scufundarea.
* Pe timpul scufund?rii, semnele f?cute de unul dintre scafandri trebuie confirmate obligatoriu de c?tre ceilal?i scafandri din echip?.
* Dac? unul dintre scafandri a trecut pe rezerva de aer, este obligat s?-?i semnalizeze imediat coechipierii, î?i înceteaz? orice activitate ?i iese la suprafa??, cu echipa.
* Viteza de urcare la suprafa?? este de 9 m/min (viteza de urcare a celor mai mici bule de aer), respirând normal.
* Pe timpul urc?rii este interzis? manevra de echilibrarea a presiunii în urechi (VALSALVA).
* Când se folose?te vesta de salvare-compensare pentru urcare c?tre suprafa??, scafandrul se va afla în pozi?ia în picioare, cu o mân? pe furtunul de golire a vestei, preg?tit pentru a-?i controla în orice moment viteza de urcare, coechipierii aflându-se fa?? în fa??.
* Dac? detentorul nu debiteaz? aer, se aten?ioneaz? coechipierul ?i respirând din detentorul acestuia ies la suprafa?? împreun?.

4. Semne folosite de scafandri

La ora actual?, echipamentul de scufundare nu permite, pentru majoritatea scafandrilor, s? vorbeasc? între ei când sunt în imersiune. Necesitatea de a comunica este foarte important? în activitatea de scufundare, de aceea a fost necesar? crearea unui mod de comunicare sub ap?.
Cel mai simplu ?i cel mai eficient mod de comunicare sub ap? între scafandri îl reprezint? comunicarea prin semne ?i semnale, vizuale sau acustice. Prin aceste semnale scafandrul poate descrie situa?ia sa altui scafandru, poate întreba, ordona sau cere ajutorul. Acest cod de semne ?i semnale const? în gesturi semnificative pentru desf??urarea în siguran?? a fiec?rei scufund?ri.
Semnele de mân? folosite în scufund?ri sunt extrem de multe ?i variate, ?i difer? foarte mult de la o ?coal? de scufundare la alta.
Indiferent de experien?a ?i cuno?tin?ele scafandrului, se recomand? ca înaintea fiec?rei scufund?ri, membrii echipei de scufundare s? fac? o trecere în revist? a semnelor ?i a semnifica?iilor acestora pentru a nu interveni nici o confuzie în timpul scufund?rii.

La toate semnele, trebuie s? se r?spund? prompt, înapoindu-se exact a?a cum au fost recep?ionate. În felul acesta, cel care a transmis semnul poate fi sigur c? semnul a fost recep?ionat de c?tre partener ?i a fost în?eles corect.

5. Respira?ia în tandem

Atunci când un scafandru dispune de un echipament bun ?i de o planificare corect? a scufund?rii, exist? pu?ine ?anse de a-?i epuiza întreaga cantitate de aer stocat? în butelii. Totu?i, posibilitatea apari?iei unei defec?iuni la aparatul de respirat cât ?i eventualele gre?eli ale scafandrului nu pot fi eliminate în totalitate.
În cazul apari?iei unor astfel de incidente, respira?ia în tandem este o bun? metod? de a reveni la suprafa?? în siguran??. Pentru efectuarea în cele mai bune condi?ii a unei astfel de manevre, se recomand? folosirea unui detentor de rezerv?, eliminându-se astfel orice stare de confuzie rezultat? din nevoia acut? de aer. Aceast? solu?ie este mult mai comod? ?i mai sigur? decât solu?ia utiliz?rii alternative a aceluia?i detentor de c?tre cei doi scafandri.
Respira?ia în tandem este un procedeu folosit în caz de urgen?? în care doi scafandri respir? aer din aceea?i butelie cu aer comprimat. Acest procedeu este folosit de mai mul?i ani, atât ca procedeu de urgen?? în vederea ridic?rii rapide la suprafa?a apei, cât ?i ca procedeu de salvare în cazul unor scufund?ri speciale efectuate în locuri cu grad ridicat de periculozitate cum ar fi pe?teri, epave, zone de vegeta?ie sau sub ghea??.
Respira?ia în tandem va începe atunci când se descoper? nevoi de aer a unui scafandru. Acesta, folosind semnul conven?ional pentru lipsa de aer, prin mi?carea mâinii sau a degetului de-a lungul gâtului, în?tiin?eaz? un alt scafandru c? are nevoie de ajutor. Respira?ia în tandem se poate efectua fie prin respirarea de aer din aceea?i butelie ?i acela?i detentor prin pasarea alternativ? a etajului II între cei doi scafandri, fie din aceea?i butelie ?i din detentoare diferite, atunci când scafandru donator dispune de un detentor de rezerv?.
În timpul respira?iei în tandem trebuie avut în vedere faptul c? rezerva de aer a donatorului poate fi ?i ea epuizat?. De aceea, ambii scafandri trebuie s? fie preg?ti?i, ca la terminarea rezervei de aer, s? întrerup? respira?ia în tandem ?i s? continue urcarea la suprafa?? în apnee, cu expirarea gradual? a aerului din pl?mâni.
Procedeul respira?iei în tandem necesit? o bun? coordonare a ambilor scafandri ?i mult? concentrare din partea acestora. Pentru a fi bine însu?it ?i corect aplicat, acest procedeu trebuie exersat în condi?ii de bazin, cu parteneri experimenta?i ?i cu diferite tipuri de detentoare.

6. Lestarea corect?

Conform Legii lui Arhimede, flotabilitatea este în func?ie de raportul dintre volumul corpului ?i greutatea acestuia. Pentru a se lesta corect, scafandrul trebuie s? ?in? cont de:

1. calitatea costumului de scufundare;
2. tipul de butelie (raportul greutate-volum) ?i de con?inutul s?u;
3. accesoriile cu care s-a echipat;
4. durata, adâncimea ?i natura scufund?rii.

Lestarea mai depinde ?i de experien?a ?i tehnica scafandrului. Se consider? c? lestarea ideal? este aceea în care scafandrul are flotabilitate nul? la sfâr?itul scufund?rii, ceea ce permite respectarea vitezei de ridicare ?i efectuarea eventualelor paliere.
O bun? lestare este foarte important? atât pentru pl?cerea, cât ?i pentru securitatea scufund?rii, dar nu se poate face corect decât ca urmare a propriei experien?e.
Având în vedere experien?a scafandrilor cu vechime, pentru debutan?i se pot da urm?toarele sfaturi:

* C?uta?i s? v? asigura?i, prin lestare, la suprafa??, o flotabilitate nul?, fiind echipat cu întreg echipamentul de scufundare (inclusiv accesoriile) iar butelia s? con?in? numai aerul de rezerv?. Chiar dac? scufundarea pe prima parte a sa va fi mai grea, aceast? lestare este un compromis rezonabil între pl?cerea ?i securitatea scufund?rii;
* Nu folosi?i mai multe lesturi de plumb sub pretextul c? este mai u?or la coborâre. Este de preferat un efort pe primii metri de scufundare, dup? care ac?iunea presiunii asupra costumului de scafandru î?i va face sim?it? prezen?a;
* La scufundarea în mare, alege?i o lestare mai degrab? u?oar? decât grea, pentru ra?iuni evidente de securitate, mai ales c? pentru început ve?i executa scufund?ri care nu necesit? paliere de decompresie. Din contr?, pentru scufund?ri în bazin sau mare la mic? adâncime, 3÷5 metri, este indicat s? v? lesta?i mai greu pentru a fi stabil ?i a nu urca accidental la suprafa?? în timpul exerci?iilor.

7. Acordarea primului ajutor unui scafandru aflat în dificultate

În activitatea de scufundare exista nenum?rate motive pentru care un scafandru poate ajunge în dificultate, cum ar fi:

1. gâfâiala grav?;
2. crampe puternice;
3. perforarea timpanului;
4. stare de ?oc cauzat? de în?ep?turile animalelor submarine veninoase sau de contactul cu flora ?i fauna urticante, etc.

Accidentele de scufundare sunt cauzate de lipsa preg?tirii, lipsa de experien??, însu?irea incomplet? a cuno?tin?elor referitoare la scufundare.
Preg?tirea minu?ioas? a scufund?rii poate preveni o eventual? agravare a unui incident care apare pe timpul acesteia.
În prevenirea incidentelor de scufundare, de mare importan?? este modul de participare ?i ajutorul calificat al celorlal?i scafandri din echipa de scufundare.
Dac? scafandrul aflat într-o situa?ie deosebit? se panicheaz?, pentru început colegii de echip? nu se vor apropia de acesta, vor c?uta s?-l lini?teasc?, fiind gata s? intervin? imediat.
O alt? situa?ie deosebit? este atunci când scafandrul aflat în dificultate î?i pierde cuno?tin?a, ajutorul acordat acestuia trebuie s? fie f?cut de un scafandru care are cuno?tin?ele ?i îndemânarea necesar? pentru salvare, reanimare ?i tratament.